Chemasem chipul în ajutor
şi împotriva iubirii
mai aveam lacrimi neuscate,
dar m-am trezit
desenând numele tău
cu majuscule din alfabetul iubirii,
iar degetul punea o pecete
topind fiecare piatră ascunsă.
De-atunci
granitul cântă sfâşietor
şi albul lui
naşte trandafiri
- acelaşi trandafir mereu -
pretutindeni.
Virgil-Liviu Sabău
10 octombrie 1997
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu