Plângându-ne poetul

În Bucovina e furtună,
S-a năruit în cer pământul,

În umbră nu mai bate vântul,

Doar nor cu nor, aici, s-adună

Când, pâlpâind, candela-şi stinge

Tot zăduful în lumina

Unde o pereche plânge:

Cătălin şi Cătălina…

Noaptea paşii îi îngână,

Clipind, stele cad. Pădurea

Se adună-n glas de-aiurea

Şi-l îndeamnă să rămână…

El… iar tace… iar cuvântă,

Ram pe ram căzând într-însul

Şi-n cărarea ce se zvântă

Calcă podidindu-l plânsul…

Încă-n codru se mai cântă,

Nunta-i nu s-a terminat

Şi, de n-o fi cu bănat,

Mai avea a ţine încă

Înc-un veac…

Şi mai blând apune vântul

Pe o piatră-mpărătească

Ce-i mângâie trist mormântul

Străjuit de floare-albastră…

Virgil-Liviu Sabău
iunie 1989

Inocenţă

Îmi simt inocenţa

în magia zânelor pierdute

pentru totdeauna

şi totuşi,

azi sunt mai copil

decât ieri.

Virgil-Liviu Sabău

mai, 1995

Epigrame: Unui prozator încrezut

***

Ortografia ta precară

Îmi spune, cu umor,

C-ai să rămâi, în arta literară,

În vecii vecilor începător.

***

Om cu pretenţii literare

Şi bunul-simţ diminuat,

Te vezi pe culmi de disperare

Atuncea când eşti criticat.

Virgil-Liviu Sabău

10 octombrie 2012

Rob

Cu fiecare sărut,

puţin câte puţin,

mai mult

îţi aparţin...

Virgil-Liviu Sabău

10 octombrie 1997

Maree

La fiecare plecare

pierdem un strop

unul din celălalt...

Virgil-Liviu Sabău

10 octombrie 1997

Idilă cu majuscule şi trandafir

Chemasem chipul în ajutor

şi împotriva iubirii

mai aveam lacrimi neuscate,

dar m-am trezit

desenând numele tău

cu majuscule din alfabetul iubirii,

iar degetul punea o pecete

topind fiecare piatră ascunsă.

De-atunci

granitul cântă sfâşietor

şi albul lui

naşte trandafiri

- acelaşi trandafir mereu -

pretutindeni.

Virgil-Liviu Sabău

10 octombrie 1997

Libertate

Herghelie de iubiri mânate

sălbatec

cu coamele viselor strânse în pumni,

boturi aburinde nechezând învinse

de zăbala secundelor

în lumina

mereu unui alt răsărit.

Virgil-Liviu Sabău

10 octombrie 1997

Iubire

Îmbrăţişare tăiată

dintr-un singur cristal:

Noi...

Virgil-Liviu Sabău

10 octombrie 1997

Sensul iubirii

Îţi imaginezi câtă căutare

în lume

să se găsească

nume, chipuri şi lumini

potrivite

pentru amândoi

numai ca să mai murim

încă o dată

împreună ?

Virgil-Liviu Sabău

10 octombrie 1997

Cercul iubirii

Mi-ar place să te iubesc

cât se iubeşte egoistul,

de iubirea ta să fiu egoist,

eu să fii tu...

Virgil-Liviu Sabău

10 octombrie 1997

Artă

Închid în iubire mormintele

faţă în faţă:

Eu şi Cuvintele.

Virgil-Liviu Sabău

10 octombrie 1997

Viaţă

Mi se face somn

ca să mă înfăşor

de dor

în mantia braţelor,

să mă las învins

în necuprins.

Virgil-Liviu Sabău

10 octombrie 1997